Specii de plante de interes national

In Formularul tip Natura 2000 au fost incluse 33 de specii importante.

Adonis vernalis L. Fam. Ranunculaceae.

Planta este răspândită în pajişti mezoxerofile din întreaga ţară şi este caracteristică clasei Festuco-Brometea. În Situl Stânca Tohani, este bine reprezentată în pajiştile de Cynodonti-Poëtum angustifoliae şi Junineo-Festucetum valesiaca. Nu este periclitată.

Agropyron ponticum Nevski syn: A. bulbosum Boiss.var ciliatum Gh Grinţescu, A. cristatum ssp. ponticum (Nevski) Tzvelev; A. brandzae ssp. ciliatum (G. Grinţ) Dihoru et Negrean. Fam. Poaceae (Gramineae)

Specie ponto-balcanică răspândită în sudul Ucrainei şi în Dobrogea. Recent a fost semnalată pe stâncăriile calcaroase de pe dealurile Sitului Stânca Tohani, unde formează fitocenoze de mici dimensiuni în partea superioară a acestora, de obicei în micile excavaţiuni unde s-au acumulat pietrişuri, în amestec cu fragmente de sol. Specia este vulnerabilă.

Allium albidum ssp. albidum Tischer et Bieb (A. flavescens Besser). Fam.Alliaceae.

În România este răspândită frecvent atât în Transilvania cât şi în celelalte provincii (Moldova, Muntenia). Este un element ponto-balcanic, caracteristic ordinului Festucetalia valesiacae şi alianţei Stipion lessingianae.

Pe dealurile Sitului Stânca Tohani este semnalată pe versanţii sudici şi sud-vestici, în pajiştile de Festuca valesiaca şi cele de Stipa capillata. Nu este periclitată.

Allium flavum L. Fam Alliaceae.

Este element central european (submediteranean) şi se dezvoltă pe terenuri aride şi stâncoase din zona dealurilor, fiind prezentă şi în Situl Stânca Tohani. Este o specie relativ răspândită în ţară în toate regiunile şi este caracteristică alianţei Stipo-Festucetalia pallentis şi ordinul Festucetalia valesiacae. Nu este periclitată.

Allium moschatum L. Fam. Alliacae.

Creşte pe terenuri aride, pietrişuri, cernoziomuri uscate. Este un element ponto-mediteranean, răspândit începând din peninsula Iberică până în Ucraina şi Caucaz. În flora noastră este destul de rară, fiind cunoscută din Defileul Dunării la Cazane, din Dobrogea în pajiştile xerofile de pe dealurile calcaroase. Pe stâncăriile din Situl Stânca Tohani planta este prezentă în puţine exemplare pe pantele stâncoase de pe dealul Duşmăneasa, fiind o specie vulnerabilă.

Allium saxatile Bieb.

Specia este un element ponto-balcanic cu arealul general în Peninsula Balcanică, Ucraina de sud, Caucaz, până în Asia centrală. În România este cunoscută din Dobrogea centrală şi de nord unde se dezvoltă în puţine exemplare. Recent a fost semnalată şi pe stâncăriile calcaroase de pe dealurile Sitului Stânca Tohani, unde se dezvoltă împreună cu alte specii saxicole, pe versanţii sudici. Este specie vulnerabilă.

Alyssum caliacrae Nyärady (A. tortuosum Willd., ssp caliacrae (Nyärady, Stoj.). Fam Brassicaceae.

Taxonul a fost descris de E. I. Nyarädy de la Caliacra, în Bulgaria, unde are răspândire limitată. In România planta apare în Dobrogea şi pe dealurile Sitului Stânca Tohani unde formează populaţii relativ bine reprezentate. Creşte pe calcarele ieşite la suprafaţă, în zonele cu sol puţin profund sau în fisurile unde s-au acumulat sfărâmături de rocă în amestec cu fragmente de sol. Pe dealurile Duşmăneasa şi Strehanu creşte împreună cu Scutellaria orientalis, Helianthemum canum, Agropyron brandzae, Astragalus vesicarius. Specie vulnerabilă.

Alyssum caliacrae

 Anchusa officinalis L. Fam Boraginaceae.

Pe dealurile Sitului Stânca Tohani a fost identificatã în pajiştile de pe ambii versanţi, fiind mai bine reprezentată în locurile cu tufărişuri de Crataegus monogyna, Prunus spinosa. Specia nu este periclitată.

Astragalus vesicarius L. Fam Fabaceae.

Planta este răspândită în zonele cu stâncării ieşite la zi şi puternic însorite din Transilvania şi Dobrogea. În Muntenia este cunoscută de pe dealurile subcarpatice de curbură: Tohani, Istriţa. Planta se dezvoltă bine pe stâncăriile Sitului Stânca Tohani, în tovărăşia speciilor Alyssum caliacrae, Scutellaria orientalis, Helianthemum canum, Fumana procumbens. Nu este periclitată.

Campanula sibirica L., ssp. divergentiformis (Jav). C S., ssp divergens Waldst. et Kit.Fam. Callitrichaceae

Este un taxon mai puţin clar deoarece unii autori consideră această plantă sinonimă cu specia Campanula divergens (Campanula sibirica ssp. divergens). Specia tipică este bine reprezentată în pajiştile de pe dealurile Sitului Stânca Tohani, atât pe stânci, cât şi pe terenurile cu acumulări de grohotiş.

Cephalaria uralensis (Hurray) Roemer et Schultes. Fam. Celastraceae.

Este element ponto-balcanic cu răspândire generală în Europa centrală şi de sud, Balcani, Rep. Moldova, Ucraina şi sudul Rusiei. În România planta este răspândită în Transilvania, Oltenia, dealurile subcarpatice din Muntenia, Moldova de Sud şi Dobrogea. Este o plantă xerofilă destul de răspândită pe dealurile Sitului Stânca Tohani, pe versanţii sudici, în locurile stâncoase cu un strat subţire de sol. Specie nepericlitată.

Cirsium ligulare Boiss. Fam. Asteraceae. Planta este puţin răspândită în flora României, fiind menţionată numai în Dobrogea, în zona Constanţa. Pe dealurile Tohani a fost semnalată de Gh. Dihoru şi G. Negrean. Este un element balcanic vulnerabil.

Crocus reticulatus Steven (syn. C. variegatus Hoppe). Fam. Iridaceae. Este element pontic-mediteranean, puţin răspândit în flora României, fiind cunoscut din vestul şi sudul ţării: Crişana, Banat-Oltenia, dar şi din Muntenia.

Se dezvoltă în locuri uscate, fâneţe, poieni din pădurile de silvostepă. Pe dealurile Sitului Stânca Tohani planta este prezentă pe versantul sudic, în zona cu tufărişuri de Crataegus monogyna. Specie nepericlitată.

Hyacinthella leucophaea (K. Koch) Schur. Fam Liliaceae. Se dezvoltă pe terenuri uscate, calcaroase, pe pante cu expoziţie sudică. Planta este un element pontic-balcanic, cunoscută din Ucraina şi Rusia sudică, Balcani şi Asia sudică. În flora noastră este menţionată în Transilvania şi pe dealurile Sitului Stânca Tohani unde se dezvoltă în pajiştile de Poa angustifolia şi Chrysopogon gryllus de pe versantul sudic. Specie vulnerabilă.

Fumana procumbens (Dum) Gren. et Godr. Fam Cistaceae. În ţară este rãspânditã în Transilvania, în jud. Cluj şi Alba, în Oltenia în judeţul Mehedinţi (Schela Cladovei), în Muntenia numai la Tohani, iar în Delta Dunării pe grindurile Letea şi Caraorman. Este o plantă xerofilă, calcifilă, caracteristică pajiştilor de stâncării, grupate în ordinul Brometalia erecti precum şi ordinul Festucetalia vaginatae. În zona Sitului Stânca Tohani specia este cunoscută de pe dealurile Duşmăneasa şi Strehanu, unde formează populaţii relativ compacte. Nu este periclitată decât în locurile unde se păşunează intens, acesta nefiind cazul sitului.

Minuartia hybrida (Vill.) Schischkin (M.tenuifolia (L.) Hiern. Fam. Caryophyllaceae.

În ţară este rãspânditã în Dobrogea, iar mai recent a fost semnalată şi pe dealurile Sitului Stânca Tohani. Este o specie vulnerabilă.

Knautia macedonica Griseb. Fam Dipsacaceae. Planta se dezvoltă în pajişti de pe pante slab înclinate, în poienile din pădure, în zonele cu tufărişuri. În flora noastră, planta este răspândită în jumătatea sudică a ţării: Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Pe dealurile Sitului Stânca Tohani este semnalatã în pajiştile cu Poa angustifolia de pe ambii versanţi, acolo unde solul este mai profund şi mai bine aprovizionat cu umiditate. Nu este periclitată.

Nepeta ucranica L. Fam. Lamiaceae (Labiatae). Planta se dezvoltă pe terenuri uscate, neutre, în pajişti xerofile, pe pante moderat înclinate până la abrupte. Este un element ponto-balcanic cu răspândire generală în Europa de sud şi sud-est, Asia Mică. În România este rãspânditã în Transilvania, Moldova de sud şi Dobrogea. Pe dealurile Sitului Stânca Tohani este semnalatã în pajiştile de pe versanţii sudici şi sud-estici unde apare în puţine exemplare. Planta este vulnerabilă în locurile unde se practică păşunatul intensiv ceea ce nu este cazul în Situl Stânca Tohani.

Onobrychis gracilis Besser. Fam Fabaceae. Este o plantă ponto-balcanică, relativ puţin răspândită la noi. Este rãspânditã în Dobrogea, Moldova şi Muntenia în partea estică a Câmpiei Bărăganului, pe terasele înalte ale Ialomiţei şi Buzăului. Pe dealurile Sitului Stânca Tohanilor  este semnalată pe pajiştile de la bază, precum şi pe versanţii estici, în fitocenozele de Poa angustifolia şi Festuca valesiaca. Nu este periclitată.

Paronychia cephalotus (Bieb) Bess. Fam. Caryophyllaceae. Se dezvoltă pe stâncării, în locuri unde se acumulează mici cantităţi de pământ şi pietriş. Este răspândită în Transilvania, Banat, Defileul Dunării şi în Dobrogea, pe dealurile cu roca la zi. în Muntenia este semnalată pe stâncăriile Sitului Stânca Tohani unde se dezvoltă pe vârfurile stâncoase ale dealurilor, în puţine exemplare. Planta este vulnerabilă în locurile unde se păşunează, nefiind cazul în Situl Stânca Tohani. 

Minuartia setacea si Paronychia cephalotus

Licheni xantoria si Paronichya cephalotus

Plantago argentea Chaix. Fam. Plantaginaceae. Este un element submediteranean răspândit în Europa de sud. În România este o plantă rară şi se dezvoltă în pajişti însorite din regiunea de câmpie şi a dealurilor. Este rãspânditã în Transilvania, dealurile Munteniei şi Moldovei. În Situl Stânca Tohani este semnalatã pe dealul Duşmăneasa unde se dezvoltă ca exemplare izolate în cadrul fitocenozelor de Scutellaria orientalis şi Alyssum caliacrae. Specie vulnerabilă.

Salvia natans L. Fam. Lamiaceae (Labiatae). Planta este un element ponto-panonic răspândit în Europa de sud. Este rãspânditã în Transilvania, Moldova şi Dobrogea unde se dezvoltă pe terenurile înţelenite, coaste uscate, locuri calcaroase, poieni din pădurile de silvostepă. Pe dealurile Sitului Stânca Tohani este bine reprezentată în pajiştile de pe pantele estice şi sudice, mai rar pe stâncăriile calcaroase. Nu este periclitată.

Scorzonera austriaca Willd. Fam. Asteraceae (Compositae). Specia este răspândită în toate regiunile ţării, dar în puţine exemplare. Este o plantă xeromezofilă care se dezvoltă în pajişti din zonele de câmpie şi colinare, fără a forma populaţii. Este element euro-asiatic răspândit atât în Europa, cât şi în vestul Asiei. În perimetrul sitului planta este prezentă în puţine exemplare şi se dezvoltă în pajiştile uscate cu substrat pietros de pe dealurile vestice. Planta nu este periclitată.

Scutellaria orientalis L., sn. Scutellaria sosnovskyi Tacht. Fam. Lamiaceae (Labiatae).

Este un element balcanic-caucazian, cunoscut din Europa sudică şi de est, Caucaz, Asia Mică, ajungând până în Siberia. În România este rãspânditã în Dobrogea unde se dezvoltă în puţine exemplare, iar în Muntenia este semnalată numai în zona Sitului Stânca Tohani, pe dealurile Duşmăneasa şi Strehanu. Nu este periclitată.

Scutellaria orientalis

 Sternbergia colchiciflora Waldst et Kit. Fam. Amaryllidaceae. Se dezvoltă pe terenuri aride, poieni, tufărişuri. Planta a fost descrisă de la Şviniţa-Clisura Dunării, acesta fiind locul clasic. Mai este cunoscută din sudul Munteniei şi din Dobrogea. Este o plantă rară şi vulnerabilă pe terenurile folosite ca păşune. Pe stâncăriile din Situl Stânca Tohani este prezentă în pajiştile de Poa angustifolia şi Festuca valesiaca de pe versanţii sudici şi sud-estici. Nu este periclitată.

Tetragonolobus maritimus (L.) Roth., ssp siliquosus (L.) Murb (Lotus siliquosus L.). Fam. Fabaceae. Planta este cunoscută din mai multe localităţi din Transilvania şi Dobrogea. În Muntenia este semnalată pe dealurile Sitului Stânca Tohani unde creşte în pajiştile de Poa angustifolia. Este puţin răspândită în şeile dintre dealurile Duşmăneasa, Strehanu şi Petricanu,  unde vegeteazã un număr relativ restrâns de exemplare. Planta este bună furajeră şi este consumată de animale, fapt ce o face vulnerabilă pe terenurile unde se păşunează, nefiind cazul în Situl Stânca Tohani.

Teucrium montanum L. Fam. Lamiaceae. Este element sudic-central-european, răspândit în Europa sudică şi Asia Mică. Pe dealurile Sitului Stânca Tohani este foarte bine reprezentată pe stâncăriile din zona sudică şi vestică a sitului.Nu este periclitată.

Thymus glabescens Willd., Thymus serpyllium L. ssp. glabrescens Lyka. Fam. Lamiaceae. Planta este element ponti-panonic, răspândită în Europa Centrală şi de est. În flora României este răspândită în toate regiunile, fiind comună în pajiştile însorite, moderat xerofile. În zona Sitului Stânca Tohani este semnalată din pajiştile xerofile şi moderat xerofile de pe ambii versnţi. Nu este periclitată.

Trifolium montanum L. Fam. Fabaceae. Specia este răspândită în toată ţara, fiind un element caracteristic asociaţiei Cynodoti-Poëtum angustifolie sau Medicagini-Festucetum valesiacae etc. În perimetrul sitului este bine reprezentatã îndeosebi pe versantul estic al dealurilor, în pajiştea de Poa angustifolia, de Festuca valesiaca şi de Festuca arundinacea. Specia nu este periclitată.

Trinia multicaulis (Poir) Schischik. (syn. T hernningii Hoffm). Fam. Apiaceae (Umbeliferae). Taxonul este un element pontic cu arealul în sudul Ucrainei şi Rusiei. În România este cunoscută în Moldova şi Dobrogea. In Muntenia este semnalată  pe dealurile Sitului Stânca Tohani unde este bine reprezentată în pajiştile de Poa angustifolia şi Botriochloa ischemum de pe ambii versanţi ai dealurilor.

Valerianella coronata (L.) D.C. Fam. Valerianaceae. În flora României este foarte rară, fiind cunoscută în puţine localităţi, în Clisura Dunării, Dobrogea şi Delta Dunării. În Situl Stânca Tohani este menţionatã  pe dealul Duşmăneasa. Nu este periclitată.

Valerianella pumila (L.) D.C. (Valerianella membranaceea Lois) Fam. Valerianaceae.

Este un element submediteranean cu răspândire generală în Europa de sud şi Asia Mică. Este o plantă rară pentru flora noastră, fiind cunoscută numai în Banat, la Păuliş. A fost identificată mai recent şi în Situl Stânca Tohani, pe dealul Duşmăneasa unde se dezvoltă în puţine exemplare. Plantă vulnerabilă.

Din totalul speciilor identificate în Situl Stânca Tohani, 53 de specii sunt cu prezenţă rară, 55 de specii au frecvenţă bună, 106 specii sunt cu prezenţă sporadică, 3 specii comune, 4 specii cultivate, restul având o prezenţă incertă. Referitor la statutul sozologic al speciilor rare semnalate la nivel naţional, în sit aceste specii sunt cu o prezenţă rară, ceea ce implică un management adecvat pentru conservarea acestor specii. În urma inventarierii fitocenologice am constatat prezenţa unui număr de 39 de specii endemice, rare şi periclitate prezente în sit.