Presiuni si amenintari

Presiuni-impacturi trecute si prezente

a)Presiuni în interiorul sitului cu intensitate ridicatã şi impact negativ

          Cod             Activitate                                                      

          B01.02        Plantare artificialã, pe teren dechis (copaci nenativi)                 

 Consecinţe: modificarea caracteristicilor pedologice, schimbarea compoziţiei asociaţiilor vegetale, favorizarea speciilor invazive, modificarea topoclimatului de versant, eliminarea speciilor sensibile

 b)Presiuni în interiorul sitului cu intensitate medie/redusã şi impact negativ

Cod             Activitate

          A04             Pãşunatul                                                   

          G01.05       Planorism, deltaplan, parapanta, balon

          D01.01       Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

I01              Specii invazive non-native(alogene)

Consecinţe: afectarea ecosistemelor, favorizarea speciilor invazive, distrugerea exemplarelor în perioada de vegetaţie, modificãri în biotopuri

                                               

c)Presiuni în jurul sitului cu impact negativ

          Cod             Activitate

          A07            Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice               D01.02           Drumuri, autostrãzi

E01             Zone urbanizate, habitare umanã (locuinţe umane)

Consecinţe: poluarea mediului fizic, afectarea habitatelor sensibile                                           

Ameninţãri - impacturi viitoare previzibile

Un prim pas, necesar şi obligatoriu în activitatea de conservare, îl constituie identificarea potențialilor factori perturbatori, cu alte cuvinte, identificarea amenințărilor potențiale care pot produce dezechilibre grave în structura, dinamica şi funcționarea habitatelor.

Principalele amenințări la adresa stabilității habitatelor şi speciilor din Situl Stânca Tohani sunt:

a) Subexploatarea şi abandonul sunt activități care pot produce perturbări majore şi sunt dependente de un management rațional. In perimetrul sitului Stânca Tohani, pe pajiştea din limita sudicã a sitului, aflatã pe domeniul public al comunei, dar şi în fond forestier, nu se practicã cosirea, masa vegetalã constituitã din specii de plante înalte descompunându-se pe teren dupã uscare. Este necesarã impunerea activitãţii de cosire anualã în scopul evitãrii modificãrilor induse în asociaţiile vegetale.

b) Împădurirea realizatã de cãtre factorul antropic reprezintă un caz particular care conduce la instalarea rapidă a unei vegetaţii lemnoase în habitatele sensibile. Prin colaborare cu Direcţia Silvicã Prahova, în zona sitului se va menţine managementul silvic la un nivel care sã nu influenţeze negativ obiectivele de conservare, sistându-se plantãrile în zonã. Ca mãsurã imediatã de management este necesarã analizarea, împreunã cu reprezentanţii autoritãţii silvice, a influenţei pe care ar putea sã o aibã asupra habitatelor extinderea spontanã a puieţilor de pin negru pe culmile dealurilor Duşmãneasa şi Strehanu, deoarece existã pericolul modificãrilor induse la nivelul mediului abiotic şi a asociaţiilor vegetale, precum şi eliminarea speciilor chasmofitice sensibile.

c) Târlirea accidentală reprezintă o ameninţare minoră pentru conservarea  habitatelor, determinând unele schimbări ale principalilor factori edafici şi implicit iniţierea unor succesiuni secundare spre habitate ruderalizate. In zona sitului, la limita sudicã şi sud-esticã, pe pantele cu înclinare micã, existã porţiuni de pajişte accesibilã animalelor domestice, dar fenomenul de târlire înţeles ca odihnirea animalelor în timpul pãşunatului este de micã intensitate datoritã numãrului mic de exemplare deţinute de localnicii din vecinãtate. In apropierea limitei nordice a sitului existã teren cu destinaţia de “islaz”, unde nu se practicã însã pãşunatul. Este necesar un control exercitat asupra numãrului de animale ce pãşuneazã în interiorul sitului, în scopul prevenirii apariţiei amenajãrilor de tipul târlelor pe perioade lungi de timp.

e) Turismul şi activităţile recreative

Existã posibilitatea intensificãrii practicãrii parapantismului pe culmile dealurilor deoarece aceastã activitate are deja o tradiţie, iar cei interesaţi de acest sport vin de la distanţe destul de mari. De asemenea situl este vizitat de fotografi profesionişti care escaladeazã culmea. Odatã cu intensificarea turismului, prin mediatizarea zonei, va fi necesar un management al modului de vizitare în sensul limitãrii accesului pe culme, în perioada de vegetaţie a speciilor de plante de interes conservativ.

 f) Activităţile socio-economice

Situl oferã posibilitãţi destul de mari de valorificare a resurselor naturale. Având în vedere faptul cã în trecut cariera amplasatã în sit era funcţionalã şi au existat solicitãri de reluare a exploatãrii calcarului, se menţine posibilitatea apariţiei unor astfel de iniţiative. De asemenea a existat intenţia instalãrii de turbine eoliene pentru valorificarea energiei vânturilor puternice din zonã, acest potenţial menţinându-se în continuare.

g) Dezvoltarea urbanisticã a localitãţii

Având în vedere faptul cã limitele sitului au fost preluate în hãrţile reactualizate din Planul Urbanistic General al comunei Gura Vadului, se poate anticipa faptul cã, în perimetrul sitului nu vor fi propuse obiective de dezvoltare, reţele utilitare, de transport, construcţii diverse. In vecinãtatea sitului nu se întrevede posibilitatea unei dezvoltãri economice de tip industrial, menţinându-se activitãţile tradiţionale agricole de cultivare de viţã-de-vie şi pomi fructiferi, creştere animale, cultivare de legume în sistem familial.