Descrierea regiunii

Comuna Gura Vadului are 2554 locuitori si este compusa din trei sate: Persunari, Tohani si Gura Vadului.

In localitate exista multe resurse naturale neexploatate. Printre aceste resurse putem mentiona cantitatea mare de calcar in cariera folosita in constructii. Pana in prezent aceasta materie prima nu este valorificata pe deplin de aceea Primaria Gura Vadului ofera posibilitatea concesioanarii (pe 49 de ani).
In Gura Vadului se afla una din putinele zone din Romania favorabile cultivarii migdalilor si smochinilor. Aceste fructe se pot valorifica in industria alimentara, iar de mentionat este faptul ca migdalii care se cultiva pe o suprafata de 7 ha pot fi folositi si in industria farmaceutica, cosmetica etc.
Zona poate fi exploatata din punct de vedere turistic si balnear prin existenta statiunii Baile - Boboci. O alta atractie turistica este Biserica cu hramul "Intrarea in Biserica Maicii Domnului" (datata 1816) unde conform legendei in perioada interbelica a avut loc o casatorie intre principele Nicolae si frumoasa Dolette.   

Zona este foarte bine cunoscuta pentru plantatiile mari de vita-de-vie, stiut fiind ca aici se obtine unul dintre cele mai bune vinuri rosii, cea mai cunoscuta podgorie fiind Tohani. In localitate functioneaza patru complexe de vinificatie.

Comuna Gura Vadului are un profil economic agricol ce este de importanţă locală în reţeaua de localităţi a judeţului. Comuna se încadrează în zona Mizil, cu producţie de porumb, struguri, alte fructe, lapte, carne. Activitatea agricolă se desfăşoară în principal în gospodăriile individuale. Predomină activitatea de viticultură, terenul destinat plantaţiilor cu vii fiind de 52,8 % din totalul de teren arabil. De altfel situl Natura 2000 Stanca Tohani se găseşte în vecinătatea unor vaste terenuri ocupate de culturi de viţă-de-vie, satul Tohani fiind renumit pentru activităţile specifice de vinificaţie. 

Domeniile Tohani, amplasate în mijlocul regiunii Dealu Mare, se întind pe şapte dealuri care beneficiază de o clima ce oferă viţei-de-vie condiţii de dezvoltare speciale, cu 14 zile însorite în plus faţă de alte zone ale ţării. DJ 102 D ce ocoleşte situl prin partea de S-SV face parte chiar din traseul turistic „Drumul Vinului”, un proiect de anvergură regională lansat în anul 2004 şi reluat de Consiliul Judeţean Prahova. Drumul Vinului reeditează un segment mai vechi dintr-un drum folosit de romani, care traversa toată Europa şi străbate podgorii renumite ale judeţului, incluzând popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Demn de remarcat este că podgoria „Dealul Mare”, supranumită şi „Patria vinurilor roşii” este cel mai închegat spaţiu viticol românesc, care asigură condiţii pedoclimatice foarte asemănătoare cu acelea din regiunea Bordeaux, deoarece se află pe aceeaşi latitudine. Centrele viticole din această podgorie cu tradiţie sunt: Tohani- Mizil, Boldeşti, Valea Călugărească, Urlaţi- Ceptura şi Cricov. „Naşterea”, creşterea şi „educarea” vinului se face in faimoasele crame situate în aceste zone.

Mizil este un oraş cu o populaţie de 15.755 locuitori. Este situat pe artera principală care leagă Moldova de Capitala ţării, fiind centru viticol pentru podgoria Dealu Mare. Se învecinează la nord cu com. Gura Vadului. In Mizil predomină comerţul, industria de construcţii şi industria prelucrătoare. Etapa de zonă defavorizată a fost depăşită, perspectivele economice fiind în continuare promiţătoare, in special pentru dezvoltarea unor domenii cum ar fi turismul de tranzit.