Istoricul cercetarilor in zona Tohani

Varietatea reliefului din România a creat condiţii favorabile pentru o mare varietate de floră şi vegetaţie. Flora dealurilor Tohani este foarte interesantă, fapt care a atras atenţia botaniştilor încă din secolul XIX. Printre date referitoare la flora stâncii Tohanilor le avem de la D. Grecescu (1898, C Dobrescu 1962, I Şerbănescu 1962, V. Ciocârlan 1965, 1968, Gh. Dihoru, G. Negrean 1969, precum şi Gh. Anghel 1970, 1971 G.Negrean,M.Mosneaga, 1976). Date privind flora de la Tohani se găsesc şi în volumele de Flora RPR-RSR din 1952-1972, dar şi în alte lucrări cu caracter general, apărute mai recent. În lucrarea – Dealurile Tohani, o insula de vegetaţie pontic-balcanică, autorii Gh Dihoru şi G Negrean publicată în 1966 menţioneză prezenţa în aceast areal a unei bogăţii specifice comparabilă cu zonele mediteraneene.

 

 

Bibliografie si referinte

ARCUS  M., 1999, Flora vasculară şi vegetaţia rezervaţiilor forestiere din sudul Dobrogei: Esechioi, Canaraua Fetii, Dumbrăveni şi Hagieni. Ph. D. thesis, Univ. A.I. Cuza, Iaşi.

CIOCÂRLAN V. 2000, Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta. Bucureşti: Edit. Ceres. P: 207

GRINŢESCU I. 1960. Genul 405. Echium L. în Flora R.P. România (red. pr. T. Săvulescu), vol. VII. Bucureşti: Edit. Academiei Române.

HONCIUC V., POPESCU A., CAPRA S., MANU M., HONCIUC D., OLTEANU V., CAPRA V., 2012, Raport ”Activităţi de elaborare a Planului de management al sitului de importanţă comunitară Stânca Tohani”, la proiectul “Managementul durabil şi participativ al sitului Natura 2000 Stânca Tohani” POS-Mediu-Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.

Specii de fluturi

Categoria taxonomică	Frecvenţa
Familia/Subfamilia/Specia
Fam. Papilionidae
Subfam. Papilioninae
Iphiclides podalirius (Linnaeus,1758)	R (5 ex.)
Papilio machaon machaon Linnaeus, 1758	R (2 ex.)
Fam.  Pieridae
Subfam. Coliadinae
Gonepteryx rhamni (Linnaeus, 1758)	R (1 ex.)
Colias alfacariensis (Ribbe, 1905)	C (27 ex)
Colia croceus croceus (Fourcroy, 1785)	R (6 ex)
Subfamilia Pierinae
Pieris napi (Linnaeus,1758)	C (12 ex.)
Pieris rapae rapae (Linnaeus, 1758)	C (10 ex.)
Pontia edusa (Fabricius, 1777)	FC (40 ex.)
Fam. Licaenidae
Subfam. Lycaeninae
Lycaena phlaeas  phlaeas  (Linnaeus, 1761)	R (6 ex.)
Lysandra coridon (Poda, 1761)	C (12 ex.)
Fam.  Nymphalidae
Subfam. Nymphalinae
Melitaea didyma (Esper, 1778)	C (19 ex.)
Vanessa atalanta atalanta (Linnaeus, 1758)	R (8 ex)
Subfam.  Satyrinae
Coenonympha pamphilus (Linnaeus , 1761)	C (12 ex.)
Hyponephele lycaon (Rottemburg, 1775)	R (2 ex.)

 

 

Marimea suprafetelor ocupate de habitate

MĂRIMEA SUPRAFEŢELOR OCUPATE DE HABITATELE

NATURA 2000

Habitatul	Mărimea suprafeţei din sit/ha	Procentul (% ) suprafeţei din sit
40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub	1,6508	3,3016
6240 *Subpannonic steppic grasslands	3,5394	7,0788
6250 Pannonic loess steppes	3,1707	6,3414
6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)	2,2316	4,4632

Scopul si obiectivele planului de management

Scopul planului de management

Scopul planului de management este acela de a promova conservarea  habitatelor de interes comunitar, a speciei  Echium russicum și a diversităţii biologice a mediului natural din Situl Stânca Tohani, precum și crearea unui model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane limitrofe ariei protejate. Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional și comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

Natural Networks of Places and People 2012

Proiectul  “Natural Networks of  Places and People 2012” al Gradinii Botanice din Bucuresti

Acest proiect se adresează cetăţenilor care locuiesc în apropierea unor situri Natura 2000 a căror protecţie şi conservare reprezintă o cerinţă a politicii de mediu a Uniunii Europene.
Este un proiect internaţional care s-a desfăşurat în anul 2012, în paralel, în mai multe ţări: România, Anglia, Olanda, Turcia, Bulgaria şi Macedonia.
Are drept scop informarea cetăţenilor asupra valorii naţionale şi europene a siturilor Natura 2000, iniţierea unor acţiuni de voluntariat, dedicate protecţiei şi conservării mediului, stimularea comunicării dintre cetăţeni şi factorii de decizie responsabili de conservarea acestor arii protejate semnificative pentru patrimoniul natural al Europei.

Evaluarea statutului de conservare a speciilor

Specia Echium russicum – capul-şarpelui

Răspândire : Echium russicum J.F.Gmeli creşte pe anumite pajişti stepice în aproape toate zonele din România. Condițiile din sit au determinat apariția în șaua dintre dealurile Dușmănesa și Strehanu, în puține exemplare, a speciei Echium russicum, specie de interes european. Specia apare în cadrul habitatului Natura 2000 6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] şi în habitatul naţional R3420 Pajiști vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon și Poa angustifolia.

Un prim pas important pentru păstrarea speciei Echium russicum este conservarea asociației și a habitatului în care aceasta se dezvoltă. Prima etapã ar putea fi înlăturarea tufişurilor în zonele de buruienării uscate, fânaţuri stepice.

Evaluarea statutului de conservare a habitatelor

Consideraţii generale

Un prim pas în vederea elaborării planului de management l-a constituit definirea statutului favorabil de conservare, identificarea atributelor care definesc această stare şi stabilirea limitelor acceptabile pentru acestea. Pentru a se putea identifica în mod obiectiv şi real atributele care definesc statutul favorabil de conservare al unui habitat este nevoie de un studiu ecologic care să surprindă principalele particularități ale acestuia, date care vor fi utile şi în procesul de monitorizare. Atributele care definesc statutul favorabil de conservare trebuie să fie măsurabile.

Limitele acceptabile între care pot varia valorile unui atribut, astfel încât habitatul să aibã un statut favorabil de conservare, nu trebuie să reprezinte nivelul optim sau ţintă, ci să ia în considerare o variaţie acceptabilă, stabilirea acestora trebuie să se facă pe criterii ştiinţifice şi nu arbitrar. Obiectivele de conservare trebuie definite în termeni ecologici clari.

Planul de management se va dovedi fezabil numai dacă va fi organizat ca un proces circular continuu, adicã mãsurile prevãzute se implementează şi se revizuiesc în funcţie de impactul lor, constatat prin acţiuni de monitorizare.

Presiuni si amenintari

Presiuni-impacturi trecute si prezente

a)Presiuni în interiorul sitului cu intensitate ridicatã şi impact negativ

          Cod             Activitate                                                      

          B01.02        Plantare artificialã, pe teren dechis (copaci nenativi)                 

 Consecinţe: modificarea caracteristicilor pedologice, schimbarea compoziţiei asociaţiilor vegetale, favorizarea speciilor invazive, modificarea topoclimatului de versant, eliminarea speciilor sensibile

Situatia terenurilor

Utilizarea terenurilor

Suprafaţa terenului ce este inclus în Situl Stânca Tohani este utilizatã astfel-Anexa nr.1.1 Harta activitãţilor umane:

a) Fond forestier şi activitãţi conexe  

Fondul forestier din aceastã zonã este reprezentat de unitãţile amenajistice 144-147 din UP IV Ceptura, cu o suprafaţã totalã de 55,4 ha, fiind proprietate publică a statului administrată de Direcţia Silvică Prahova – Ocolul Silvic Verbila-Anexa nr.1.1 Hartã amenajament silvic OS Verbila.

Unitãţile amenajistice se suprapun parţial cu Situl Stânca Tohani, suprafaţa inclusã în aria naturalã protejatã fiind de 36,312 ha, reprezentând 73% din suprafaţa acesteia. Trebuie menţionat cã aceastã suprafaţã nu este în întregime împãduritã, aici regãsindu-se şi suprafeţe de stâncãrie şi pajişte, precum şi zone în care au fost realizate mici plantaţii de tufãrişuri.

Comunitati locale si factori interesati

Situl Stânca Tohani este amplasat în partea de est a judeţului Prahova, pe raza teritoriului administrativ al comunei Gura Vadului, comunitatea localã de aici fiind direct interesatã în existenţa ariei naturale protejate. Cel mai apropiat oraş este Mizil, factorii interesaţi în acest caz fiind în special persoane juridice cu activităţi de dezvoltare a agro-turismului în zonã.

In partea sudicã a sitului se desfãşoarã ample culturi de viţã-de-vie, satul Tohani fiind localizat  în zona viticolă Dealu Mare şi fiind situat pe „Drumul Vinului”, un proiect regional de dezvoltare turisticã, iniţiat de Consiliul Judeţean Prahova. Ca urmare, autoritãţile administraţiei publice locale şi operatorii din viticulturã şi vinificaţie sunt interesaţi în folosirea imaginii sitului pentru a mãri atractivitatea turisticã a zonei.

Animale nevertebrate si vertebrate

Au fost identificate 14 specii de lepidoptere de zi, aparţinând următoarelor familii: Papilionidae, Pieridae, Lycaenidae şi Nymphalidae. 21,42% dintre aceste specii aparţin elementelor faunistice eurosiberiene, 21,42 % celor holarctice, 14,28% ponto-mediteraneene, restul fiind încadrate în categoriile mediteranean-vest asiatic, paleotropical-mediteranean, sud-vest siberian, etc. S-au identificat 50 % specii rare, 42,85 % specii comune şi numai 7,14% specii foarte comune.

Specii de plante de interes national

In Formularul tip Natura 2000 au fost incluse 33 de specii importante.

Adonis vernalis L. Fam. Ranunculaceae.

Planta este răspândită în pajişti mezoxerofile din întreaga ţară şi este caracteristică clasei Festuco-Brometea. În Situl Stânca Tohani, este bine reprezentată în pajiştile de Cynodonti-Poëtum angustifoliae şi Junineo-Festucetum valesiaca. Nu este periclitată.

Agropyron ponticum Nevski syn: A. bulbosum Boiss.var ciliatum Gh Grinţescu, A. cristatum ssp. ponticum (Nevski) Tzvelev; A. brandzae ssp. ciliatum (G. Grinţ) Dihoru et Negrean. Fam. Poaceae (Gramineae)

Specii de plante Natura 2000

Plante inferioare

In Formularul tip al Sitului Stânca Tohani nu sunt incluse specii de plante inferioare de interes comunitar şi nici nu au facut obiectul cercetãrilor în cursul elaborãrii Planului de management.

 

Licheni pe stancarie calcaroasa

Plante superioare

In zonă este prezentă specia Echium russicum, specie de interes comunitar listatã în Formularul tip Natura 2000 al sitului.

Echium russicum Gmelin (E. maculatum L, E. rubrum Jacq.) Fam. Boraginaceae. 

Echium russicum este un element ponto-panonic cu răspândire generală în Austria, Peninsula Balcanică, România, Ucraina şi Rusia de sud. În  ţara noastră planta este relativ răspândită în toate regiunile, fiind mai frecventă în pajiştile moderat xerofile din sud şi est. Planta nu este bună furajeră şi nu este consumată de animale datorită perilor rigizi de pe tulpină şi frunze.

În zona Sitului Stânca Tohani, Echium russicum este mai puţin răspândită, fiind identificate în numai 14 exemplare, în pajiştea de Poa angustifolia din şaua dintre dealurile Duşmăneasa şi Strehanu, în habitatul Natura 2000 6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] Planta este vulnerabilă în pajiştile intens păşunate ceea ce nu este cazul în Situl Stânca Tohani. Specia este prezentă în puţine exemplare şi vegetează în cadrul asociaţiei Cynodonti-Poetum angustifoliae.

 

Echium russicum-capul sarpelui