Varietatea reliefului din România a creat condiţii favorabile pentru o mare varietate de floră şi vegetaţie. Flora dealurilor Tohani este foarte interesantă, fapt care a atras atenţia botaniştilor încă din secolul XIX. Printre date referitoare la flora stâncii Tohanilor le avem de la D. Grecescu (1898, C Dobrescu 1962, I Şerbănescu 1962, V. Ciocârlan 1965, 1968, Gh. Dihoru, G. Negrean 1969, precum şi Gh. Anghel 1970, 1971 G.Negrean,M.Mosneaga, 1976). Date privind flora de la Tohani se găsesc şi în volumele de Flora RPR-RSR din 1952-1972, dar şi în alte lucrări cu caracter general, apărute mai recent. În lucrarea – Dealurile Tohani, o insula de vegetaţie pontic-balcanică, autorii Gh Dihoru şi G Negrean publicată în 1966 menţioneză prezenţa în aceast areal a unei bogăţii specifice comparabilă cu zonele mediteraneene.
Blogul unei arii naturale protejate de importanta europeana, despre protectia naturii in general si despre Stanca Tohani in special. Stanca Tohani este locul de deasupra viilor, in care peisajul de munte imblanzit de aerul cald cu specific mediteraneean starneste vizitatorului sentimente intense, oferind o imagine de neuitat oricui doreste sa il cunoasca…
joi, 4 octombrie 2018
Istoricul cercetarilor in zona Tohani
Varietatea reliefului din România a creat condiţii favorabile pentru o mare varietate de floră şi vegetaţie. Flora dealurilor Tohani este foarte interesantă, fapt care a atras atenţia botaniştilor încă din secolul XIX. Printre date referitoare la flora stâncii Tohanilor le avem de la D. Grecescu (1898, C Dobrescu 1962, I Şerbănescu 1962, V. Ciocârlan 1965, 1968, Gh. Dihoru, G. Negrean 1969, precum şi Gh. Anghel 1970, 1971 G.Negrean,M.Mosneaga, 1976). Date privind flora de la Tohani se găsesc şi în volumele de Flora RPR-RSR din 1952-1972, dar şi în alte lucrări cu caracter general, apărute mai recent. În lucrarea – Dealurile Tohani, o insula de vegetaţie pontic-balcanică, autorii Gh Dihoru şi G Negrean publicată în 1966 menţioneză prezenţa în aceast areal a unei bogăţii specifice comparabilă cu zonele mediteraneene.
Bibliografie si referinte
ARCUS M.,
1999, Flora vasculară şi vegetaţia
rezervaţiilor forestiere din sudul Dobrogei: Esechioi, Canaraua Fetii,
Dumbrăveni şi Hagieni. Ph. D. thesis, Univ. A.I. Cuza, Iaşi.
CIOCÂRLAN V. 2000, Flora
ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edit. Ceres. P: 207
GRINŢESCU I. 1960. Genul 405. Echium L. în Flora R.P. România
(red. pr. T. Săvulescu), vol. VII. Bucureşti: Edit. Academiei Române.
HONCIUC V.,
POPESCU A., CAPRA S., MANU M., HONCIUC D., OLTEANU V., CAPRA V., 2012, Raport ”Activităţi de elaborare a Planului de management al sitului de importanţă
comunitară Stânca Tohani”, la proiectul “Managementul durabil şi participativ al sitului Natura 2000 Stânca Tohani” POS-Mediu-Axa
prioritară 4 Implementarea sistemelor
adecvate de management pentru protecţia naturii.
Specii de fluturi
Categoria taxonomică
|
Frecvenţa
|
Familia/Subfamilia/Specia
|
|
Fam. Papilionidae
|
|
Subfam. Papilioninae
|
|
Iphiclides
podalirius
(Linnaeus,1758)
|
R (5 ex.)
|
Papilio
machaon machaon
Linnaeus, 1758
|
R (2 ex.)
|
Fam. Pieridae
|
|
Subfam. Coliadinae
|
|
Gonepteryx rhamni (Linnaeus,
1758)
|
R (1 ex.)
|
Colias alfacariensis (Ribbe, 1905)
|
C (27 ex)
|
Colia croceus croceus (Fourcroy, 1785)
|
R (6 ex)
|
Subfamilia
Pierinae
|
|
Pieris napi (Linnaeus,1758)
|
C (12 ex.)
|
Pieris
rapae rapae
(Linnaeus, 1758)
|
C (10 ex.)
|
Pontia
edusa (Fabricius, 1777)
|
FC
(40 ex.)
|
Fam. Licaenidae
|
|
Subfam. Lycaeninae
|
|
Lycaena
phlaeas phlaeas (Linnaeus, 1761)
|
R (6 ex.)
|
Lysandra coridon (Poda, 1761)
|
C (12 ex.)
|
Fam.
Nymphalidae
|
|
Subfam. Nymphalinae
|
|
Melitaea
didyma (Esper, 1778)
|
C (19 ex.)
|
Vanessa atalanta atalanta (Linnaeus,
1758)
|
R
(8 ex)
|
Subfam. Satyrinae
|
|
Coenonympha pamphilus (Linnaeus , 1761)
|
C (12 ex.)
|
Hyponephele
lycaon (Rottemburg, 1775)
|
R (2 ex.)
|
Marimea suprafetelor ocupate de habitate
MĂRIMEA SUPRAFEŢELOR OCUPATE DE
HABITATELE
NATURA 2000
Habitatul
|
Mărimea suprafeţei din sit/ha
|
Procentul (% ) suprafeţei din sit
|
40A0* Subcontinental
peri-Pannonic scrub
|
1,6508
|
3,3016
|
6240 *Subpannonic
steppic grasslands
|
3,5394
|
7,0788
|
6250 Pannonic loess
steppes
|
3,1707
|
6,3414
|
6510 Lowland hay
meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
|
2,2316
|
4,4632
|
Scopul si obiectivele planului de management
Scopul planului de management
Scopul planului de management este acela de a
promova conservarea habitatelor de
interes comunitar, a speciei Echium russicum și a diversităţii biologice a mediului natural din Situl Stânca Tohani,
precum și crearea unui model
de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane
limitrofe ariei protejate. Planul de management urmăreşte integrarea
obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes
naţional și comunitar,
educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului
sitului Natura 2000.
Natural Networks of Places and People 2012
Proiectul “Natural Networks of Places and People 2012” al Gradinii Botanice din
Bucuresti
Acest proiect se
adresează cetăţenilor care locuiesc în apropierea unor situri Natura 2000 a
căror protecţie şi conservare reprezintă o cerinţă a politicii de mediu a
Uniunii Europene.
Este un proiect internaţional care s-a desfăşurat în anul 2012, în paralel, în mai multe ţări: România, Anglia, Olanda, Turcia, Bulgaria şi Macedonia.
Are drept scop informarea cetăţenilor asupra valorii naţionale şi europene a siturilor Natura 2000, iniţierea unor acţiuni de voluntariat, dedicate protecţiei şi conservării mediului, stimularea comunicării dintre cetăţeni şi factorii de decizie responsabili de conservarea acestor arii protejate semnificative pentru patrimoniul natural al Europei.
Este un proiect internaţional care s-a desfăşurat în anul 2012, în paralel, în mai multe ţări: România, Anglia, Olanda, Turcia, Bulgaria şi Macedonia.
Are drept scop informarea cetăţenilor asupra valorii naţionale şi europene a siturilor Natura 2000, iniţierea unor acţiuni de voluntariat, dedicate protecţiei şi conservării mediului, stimularea comunicării dintre cetăţeni şi factorii de decizie responsabili de conservarea acestor arii protejate semnificative pentru patrimoniul natural al Europei.
Evaluarea statutului de conservare a speciilor
Specia Echium
russicum – capul-şarpelui
Răspândire : Echium russicum J.F.Gmeli
creşte pe anumite pajişti stepice în aproape toate zonele din România. Condițiile din sit au determinat apariția în șaua dintre
dealurile Dușmănesa și Strehanu, în puține exemplare, a speciei Echium
russicum, specie de interes european. Specia apare în cadrul habitatului
Natura 2000 6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows
(Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis)] şi în habitatul naţional R3420 Pajiști vest-pontice
de Poa bulbosa, Artemisia austriaca,
Cynodon dactylon și Poa angustifolia.
Un prim pas important pentru păstrarea speciei Echium russicum este conservarea asociației și a habitatului
în care aceasta se dezvoltă. Prima etapã ar putea fi înlăturarea tufişurilor în
zonele de buruienării uscate, fânaţuri stepice.
Evaluarea statutului de conservare a habitatelor
Consideraţii
generale
Un prim pas în vederea
elaborării planului de management l-a constituit definirea statutului favorabil
de conservare, identificarea atributelor care definesc această stare şi
stabilirea limitelor acceptabile pentru acestea. Pentru a se putea identifica
în mod obiectiv şi real atributele care definesc statutul favorabil de
conservare al unui habitat este nevoie de un studiu ecologic care să surprindă principalele
particularități ale acestuia, date care vor fi utile şi în procesul de monitorizare.
Atributele care definesc statutul favorabil de conservare trebuie să fie
măsurabile.
Limitele acceptabile
între care pot varia valorile unui atribut, astfel încât habitatul să aibã un
statut favorabil de conservare, nu trebuie să reprezinte nivelul optim sau
ţintă, ci să ia în considerare o variaţie acceptabilă, stabilirea acestora
trebuie să se facă pe criterii ştiinţifice şi nu arbitrar. Obiectivele de
conservare trebuie definite în termeni ecologici clari.
Planul de management
se va dovedi fezabil numai dacă va fi organizat ca un proces circular continuu,
adicã mãsurile prevãzute se implementează şi se revizuiesc în funcţie de
impactul lor, constatat prin acţiuni de monitorizare.
miercuri, 3 octombrie 2018
Presiuni si amenintari
Presiuni-impacturi trecute si prezente
a)Presiuni în interiorul sitului cu intensitate
ridicatã şi impact negativ
Cod Activitate
B01.02 Plantare artificialã, pe teren dechis (copaci nenativi)
Consecinţe: modificarea
caracteristicilor pedologice, schimbarea compoziţiei asociaţiilor vegetale,
favorizarea speciilor invazive, modificarea topoclimatului de versant,
eliminarea speciilor sensibile
Situatia terenurilor
Utilizarea terenurilor
Suprafaţa terenului ce este
inclus în Situl Stânca Tohani este utilizatã astfel-Anexa nr.1.1 Harta activitãţilor
umane:
a) Fond forestier şi activitãţi
conexe
Fondul forestier din aceastã zonã
este reprezentat de unitãţile amenajistice 144-147 din UP IV Ceptura, cu o
suprafaţã totalã de 55,4 ha, fiind proprietate publică a statului administrată
de Direcţia Silvică Prahova – Ocolul Silvic Verbila-Anexa nr.1.1 Hartã amenajament
silvic OS Verbila.
Unitãţile amenajistice se
suprapun parţial cu Situl Stânca Tohani, suprafaţa inclusã în aria naturalã
protejatã fiind de 36,312 ha, reprezentând 73% din suprafaţa acesteia. Trebuie
menţionat cã aceastã suprafaţã nu este în întregime împãduritã, aici
regãsindu-se şi suprafeţe de stâncãrie şi pajişte, precum şi zone în care au
fost realizate mici plantaţii de tufãrişuri.
Comunitati locale si factori interesati
Situl
Stânca Tohani este amplasat în partea de est a judeţului Prahova, pe raza
teritoriului administrativ al comunei Gura Vadului, comunitatea localã de aici
fiind direct interesatã în existenţa ariei naturale protejate. Cel mai apropiat
oraş este Mizil, factorii interesaţi în acest caz fiind în special persoane
juridice cu activităţi de dezvoltare a agro-turismului în zonã.
In partea sudicã a sitului se desfãşoarã ample
culturi de viţã-de-vie, satul Tohani fiind localizat în zona viticolă Dealu Mare şi fiind situat
pe „Drumul Vinului”, un proiect regional de dezvoltare turisticã, iniţiat de
Consiliul Judeţean Prahova. Ca urmare, autoritãţile administraţiei publice
locale şi operatorii din viticulturã şi vinificaţie sunt interesaţi în
folosirea imaginii sitului pentru a mãri atractivitatea turisticã a zonei.
Animale nevertebrate si vertebrate
Au fost identificate 14 specii de lepidoptere de zi,
aparţinând următoarelor familii: Papilionidae, Pieridae, Lycaenidae şi
Nymphalidae. 21,42% dintre aceste specii
aparţin elementelor faunistice eurosiberiene, 21,42 % celor holarctice, 14,28%
ponto-mediteraneene, restul fiind încadrate în categoriile mediteranean-vest
asiatic, paleotropical-mediteranean, sud-vest siberian, etc. S-au
identificat 50 % specii rare, 42,85 % specii comune şi numai 7,14% specii foarte
comune.
Specii de plante de interes national
In Formularul tip Natura 2000 au fost incluse 33 de
specii importante.
Adonis vernalis L. Fam.
Ranunculaceae.
Planta este răspândită în pajişti mezoxerofile din
întreaga ţară şi este caracteristică clasei Festuco-Brometea.
În Situl Stânca Tohani, este bine reprezentată în pajiştile de Cynodonti-Poëtum angustifoliae şi Junineo-Festucetum valesiaca. Nu este
periclitată.
Agropyron
ponticum Nevski syn: A.
bulbosum Boiss.var ciliatum Gh
Grinţescu, A. cristatum ssp. ponticum (Nevski) Tzvelev; A. brandzae ssp. ciliatum (G. Grinţ) Dihoru et Negrean. Fam. Poaceae (Gramineae)
Specii de plante Natura 2000
Plante inferioare
In Formularul tip al Sitului Stânca Tohani nu sunt
incluse specii de plante inferioare de interes comunitar şi nici nu au facut
obiectul cercetãrilor în cursul elaborãrii Planului de management.
Plante superioare
In zonă este prezentă specia Echium russicum, specie de interes comunitar listatã în Formularul
tip Natura 2000 al sitului.
Echium russicum Gmelin
(E. maculatum L, E. rubrum Jacq.) Fam. Boraginaceae.
Echium russicum este un
element ponto-panonic cu răspândire generală în Austria, Peninsula Balcanică,
România, Ucraina şi Rusia de sud. În
ţara noastră planta este relativ răspândită în toate regiunile, fiind
mai frecventă în pajiştile moderat xerofile din sud şi est. Planta nu este bună
furajeră şi nu este consumată de animale datorită perilor rigizi de pe tulpină
şi frunze.
În zona Sitului Stânca Tohani, Echium russicum este mai puţin răspândită, fiind identificate în
numai 14 exemplare, în pajiştea de Poa
angustifolia din şaua dintre dealurile Duşmăneasa şi Strehanu, în habitatul
Natura 2000 6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus
pratensis, Sanguisorba officinalis)]
Planta este vulnerabilă în pajiştile intens păşunate ceea ce nu este cazul în
Situl Stânca Tohani. Specia este prezentă în puţine exemplare şi vegetează în
cadrul asociaţiei Cynodonti-Poetum
angustifoliae.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)