Habitate dupa clasificarea nationala

În cele 4 tipuri de ecosisteme au fost identificate 14 habitate româneşti – Anexa nr.1.3- Mãrimea suprafeţelor ocupate de habitatele româneşti

Tufărişuri temperate

a) R. 3122. Tufărişuri ponto–panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel  (Crataegus monogyna)-vezi habitat Natura 2000 40A0*

b) R. 3133. Tufărişuri de cătină albă Hippophaö rhamnoides (As. Hippophaö-Berberidetum).

As. Hippophaëo – Berberidetum Moor. 1958 este în categoria asociaţiilor antropofile. Fitocenozele de Hippophaë rhanunculoides se dezvoltă pe terenuri erodate, alunecări de teren şi pe rupturi de pante cu solul puţin fixat. Prin sistemul radicular şi capacitatea de a se înmulţi prin drajonare joacă un rol deosebit de important în fixarea terenurilor, contribuind activ la refacerea structurii acestuia. În zona Tohani asociaţia este prezentă pe pantele nord-estice unde formează tufărişuri relativ dense, realizând o acoperire completă a habitatului. În cadrul sitului habitatul formeazã o fâşie destul de lată care ocupă 1,8657 ha reprezentând 3,7314 % din suprafaţa sitului. Instalarea habitatului, caracterizat de o structură foarte compactă, greu de străbătut, se datorează cu predilecţie aspectului puternic erodat al acestui versant. Are o valoare conservativã redusã.

Ecosisteme si habitate Natura 2000

Ca rezultat al clasificării şi corespondeţei habitatelor româneşti cu Natura 2000 au fost identificate 4 habitate de interes comunitar, dintre care 3 sunt prioritare.

Tipurile de habitate identificate:

Denumirea şi codul Natura 2000	Anexa Directivei Habitate şi OUG nr.57/2007	Procentul acoperit de tipul habitat raportat la întreaga arie a proiectului	Statutul de conservare în aria  proiectului
40A0* Tufărişuri subcontinentale peripanonice (Subcontinental peri-Pannonic scrub)	Anexa 2 la OUG nr. 57/2007	3,30	favorabil
6240 * Pajişti stepice subpanonice [Sub-pannonic steppic grasslands]	Anexa 2 la OUG nr. 57/2007	7,07	nefavorabil
6250* Pajişti stepice panonice pe loess [Pannonic loess steppic grasslands]	Anexa 2 la OUG nr. 57/2007	6,34	nefavorabil
6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)]	Anexa 2 la OUG nr. 57/2007	4,46	favorabil

În urma cercetărilor în teren a speciilor şi a asociaţiilor şi pe baza literaturii de specialitate, au fost identificate un număr de 4 tipuri de ecosisteme grupate astfel-Anexa nr.2 Harta tipuri de ecosisteme:

a)     Lande şi tufărişuri temperate.

b)    Stepe şi pajişti xerice calcicole.

c)     Pajişti mezofile.

d)    Grohotişuri şi comunităţi ruderale.

Clima, soluri

Clima

Dealurile Tohanilor prezintă un climat particular, determinat de efectele de foehn din regiune, expoziţia sudică a versanţilor, cu consecinţe directe în manifestarea insolaţiei. Foehnul se produce pe versanţii de sub vânt, adăpostiţi faţă de circulaţia aerului de vest, efectele lui fiind din ce în ce mai accentuate spre baza versanţilor, concomitent cu reducerea altitudinii. Întrucât este un vânt cald şi uscat, acesta destramă nebulozitatea şi, în consecinţă, scade cantitatea de precipitaţii, dar creşte frecvenţa timpului senin, durata insolaţiei, radiaţia solară, acestea determinând, la rândul lor, creşterea temperaturii şi diminuarea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor de iarnă, reducerea umezelii relative şi apariţia fenomenelor de uscăciune şi secetă.

Geomorfologie, geologie, hidrologie

Geomorfologie

Comuna Gura Vadului este situată în zona Subcarpaţilor de Curbură, mai exact în Subcarpaţii Buzăului, forma principală de relief a regiunii reprezentând-o Dealul Istriţa – Culmea Istriţa, în care se încadreazã şi Stânca Tohani, cu altitudini maxime de peste 400 m în nordul perimetrului ariei protejate.

Zona colinară are o dezvoltare pronunţată spre nord, cu versanţi a căror înclinare variază între 10 - 35%, fiind puternic fragmentaţi de văi torenţiale: Valea Perşunari, Budureasca, Tohăneanca, Scheianca.