Date generale despre politicile UE

INTREBARI FRECVENTE DESPRE NATURA 2000

CE ESTE NATURA 2000?

In mai 1992 guvernele din Uniunea Europeana au adoptat o legislaţie menitã sã protejeze toate habitatele şi speciile serios ameninţate de pe continentul european. A apãrut astfel DIRECTIVA HABITATE ce completeazã DIRECTIVA PASARI adoptatã în 1979. Obiectivul principal al ambelor directive este crearea unei reţele de situri (zone, arii, teritorii) numitã NATURA 2000.

DIRECTIVA PASARI are ca cerinţã desemnarea ARIILOR DE PROTECTIE SPECIALA (SPA) pentru pãsãri. DIRECTIVA HABITATE stabileşte ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE (sau situri de interes comunitar-SCI) desemnate pentru alte specii şi pentru habitate ( habitatul este o parte a unui teritoriu ce oferã indivizilor dintr-o specie toate condiţiile de dezvoltare şi prosperitate).

Toate statele membre ale UE contribuie la crearea acestei reţele de-a lungul continentului.

CE ESTE SPA?

ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA sunt desemnate prin DIRECTIVA PASARI pentru a asigura protejarea şi managementul zonelor care sunt importante pentru speciile de pasari rare şi vulnerabile deoarece reprezintã locuri de cuibãrire, de hrãnire, de iernare sau de popas în timpul migraţiilor.

CE ESTE SCI ?

            ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE (situri de interes comunitar) sunt desemnate prin DIRECTIVA HABITATE şi asigurã plantelor şi animalelor rare sau vulnerabile, precum şi habitatelor, o protecţie  şi un management corespunzãtoare.

CE FACE CA ACESTE SITURI SA FIE SPECIALE?

            Aceste situri protejeazã habitatele vulnerabile cum ar fi zonele umede, care la rândul lor asigurã ocrotirea unor specii de plante şi animale care au nevoie de aceste locuri ca sã supravieţuiascã. De-a lungul Europei sunt protejate numeroase habitate, de la fâneţe pânã la vaste estuare, chiar peşteri, şi o uriaşã varietate de animale. Nu sunt protejate numai habitate naturale, dar şi cele seminaturale, cum ar fi pãşunile, care depind de managementul oamenilor.

CUM SUNT ALESE ACESTE SITURI?

            Fiecare stat-membru al UE trebuie sa punã la punct o listã cu zonele ce conţin habitatele şi speciile din cele douã directive, listã ce va fi ulterior înaintatã Comisiei Europene. In cazul siturilor SCI, desemnate prin Directiva Habitate, are loc la nivel european un proces de evaluare şi de selecţie, lucru care nu se întâmplã pentru siturile SPA din Directiva Pãsãri. Pentru ambele tipuri de situri este sarcina statelor membre sã punã în practicã mãsurile de protejare şi conservare.

UNDE EXISTA ASTFEL DE SITURI?

            Reţeaua ecologicã NATURA 2000 este rãspânditã în toatã Europa, din Finlanda pana în Insulele Canare, acoperind aproximativ 20 % din teritoriul continental, aşa cã cei mai mulţi cetãţeni europeni trãiesc în apropierea unui sit NATURA 2000.

CAT TEREN ACOPERA NATURA 2000?

            SPA–urile acoperã peste 212000 kmp, iar SCI-urile acoperã 418000 kmp. Spania are cel mai extins teritoriu clasificat în situri NATURA 2000. Listele DIRECTIVEI HABITATE cuprind 230 specii de animale şi 483 specii de plante şi 198 tipuri de habitate naturale ce trebuie protejate. Prin DIRECTIVA PASARI sunt ocrotite 181 specii de pãsãri.

CINE ARE GRIJA DE SITURILE NATURA 2000?

            Statele membre UE sunt responsabile pentru pentru asigurarea managementului în aceste situri, de cãtre autoritãţile cu atribuţii în conservarea biodiversitãţii din fiecare ţarã. Aceste instituţii lucreazã adesea în parteneriat cu alte autoritãţi, organizaţii de voluntari, fundaţii locale sau naţionale şi proprietarii de terenuri.

DE UNDE VIN SUSTINERILE FINANCIARE?

            Se presupune cã statele membre UE vor suporta cheltuielile pentru siturile din ţãrile respective, dar pentru a ajuta aceste ţãri sã plãteascã realizarea unor proiecte sau lucrãri urgente de conservare, UE asigurã bani din fondul numit LIFE-Nature care este administrat de Directoratul de Mediu al Comisiei Europene. Existã de asemenea un numãr de alte fonduri comunitare care pot fi folosite pentru NATURA 2000, cum ar fi fondurile structurale şi cele pentru agricultura şi mediu.

CUM AFECTEAZA DESEMNAREA SITURILOR NATURA 2000 ACTIVITATILE  DIN INTERIORUL ACESTOR ZONE?

            Uneori anumite activitãţi trebuie restricţionate sau stopate, acolo unde reprezintã o serioasã ameninţare pentru speciile şi habitatele vizate spre conservare. Aceste mãsuri se adapteazã întotdeauna cazurilor discutate. Conservarea în bune condiţii a vieţii sãlbatice nu este incompatibilã cu activitãţile umane. De fapt anumite zone depind de unele activitãţi umane pentru management şi supravieţuire, aşa cum se întâmplã în agriculturã.