Pentru vizitatorii sitului

Scurta definitie a ecoturismului

ECOTOURISMUL urmareste descoperirea mediului natural si conservarea acestuia, incluzand o activitate de interpretare a componentelor naturale sau culturale ale mediului (componenta educationala), care favorizeaza o atitudine de respect pentru mediul inconjurator, bazat pe notiunile de dezvoltare durabila.

Una dintre primele defintii ale ecotursimului intalnite in literatura de specialitate este cea data in anul 1988, in cadrul Programului din Belize initiat de Rio Bravo Conservation & Management Area: „Ecoturismul este o forma de turism cu impact scazut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia si unde se depune un efort constient in vederea reinvestirii unei parti adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeaza. Este o forma de turism durabil si care asigura beneficii populatiei locale”.

Intrucat ecoturismul a fost initial doar o idee si nu o disciplina, multe organizatii l-au promovat fara a-i cunoaste principiile de baza. Eforturi pentru stabilirea unor principii si criterii de acreditare recunoscute pe plan international au fost initiate inca din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte incet, data fiind diversitatea domeniilor, experientelor si regiunilor implicate. Societatea Internationala de Ecoturism a publicat in 1993 un set de recomandari: „Ecotourism Guidelines for Tour Operators”, care au fost acceptate de catre reprezentanti ai industriei turistice, ONG-uri si specialisti din intreaga lume.

Codul de bune practici al ecoturistului este inspirat din documentul elaborat de Uniunea pentru conservarea naturii din Quebec (UQCN), in cadrul proiectului  “EcoRoute” si axat pe principiile de etica generale difuzate in marile parcuri nationale din S.U.A. (ex.: “Leave no trace” Inc. 2000). Se adreseaza tuturor categoriilor de vizitatori care practica activitati ecoturistice si frecventeaza siturile naturale.

Acest tip de turism trebuie sa urmareasca nu numai limitarea efectelor negative ale prezentei umane in mediul natural, ci si accentuarea protectiei patrimoniului natural si cultural in cauza.

In cazul sitului Natura 2000 Stanca Tohani este unica forma acceptabila de turism !

Factori ce ingreuneaza vizita

Factori naturali  ce ingreuneaza vizita in teren:

-          Intre sosea si limita sitului se traverseaza o pajiste necosita, cu ierburi inalte si tufarisuri ce ascund o multime de gropi si santuri adanci;

-          Portiunea cu stancarie la zi este abrupta si accidentata, se inregistreaza mici alunecari si desprinderi ale bolovanisului calcaros; desi pajistea de pe culme este mai scunda, exista in continuare gropi in teren;

-          Portiunea plantata cu arbori de pin are o vegetatie densa ce se traverseaza cu mare greutate;

-          Cand iarba este uscata si culcata la pamant, devine foarte alunecoasa;

-          Versantul in care se deschide cariera de calcar reprezinta o zona abrupta, periculoasa pentru persoanele neexperimentate;

-          Intreaga zona si, mai ales culmile dealurilor, sunt batute permanent de un vant destul de puternic;

-          Gradul de insorire este foarte mare, culoarea alba a stancilor reflecta puternic razele soarelui, nu exista arbori cu tulpina inalta care sa permita adapostirea;

-          Temperaturile de vara sunt ridicate, mergand pana la disconfortul termic; nu exista curs de apa in apropiere, balti sau izvoare naturale.

Reguli de vizitare

Avand in vedere faptul ca deocamdata nu exista un Plan de management al sitului Natura 2000 Stanca Tohani care sa statueze zonele cele mai sensibile la prezenta umana si traseele de vizitare, este necesara o mare precautie din partea potentialilor vizitatori si respectarea urmatoarelor reguli elementare:

1. Nu planuiti excursia in grup mai mare de 5-6 persoane, este categoric interzis sa aprindeti focul sau sa faceti gratar in interiorul si in vecinatatea ariei protejate, sa intindeti paturi si sa faceti plaja pe stancarie, sa alergati, sa sariti de pe stanci sau sa practicati un sport;

2. Incercati sa identificati potecile facute in timp, de oamenii locului, va usureaza urcusul spre culme si veti evita astfel calcarea vegetatiei sau strivirea plantelor rare si ocrotite; nu rupeti tufarisurile din calea voastra pentru a va face drum, reprezinta un habitat protejat; incercati sa mergeti in sir indian pe poteca si sa nu deschideti alte drumuri prin vegetatie decat daca este absolut necesar;

3. Nu rupeti florile sau plantele ce vi se par interesante doar pentru ca sunt frumos colorate, unele dintre ele sunt plante ocrotite si, oricum, odata rupte se vor ofili pana sa ajungeti acasa; este un gest inutil ce face mult rau vegetatiei sensibile din sit; va incurajam sa folositi aparatul de fotografiat/filmat, veti avea amintiri mult mai frumoase si mai durabile decat o planta vestejita;

4. Nu va ambitionati sa escaladati stancile calcaroase, veti strivi plantele micute ce cresc pe ele si care sunt de asemenea ocrotite; nu va asezati pe stanci, pentru a va odihni, fara a verifica in prealabil daca acolo nu cresc astfel de plante;

5. Purtati cu voi o punguta pentru a duce resturile de mancare, ambalajele golite sau alte deseuri; este un gest minim de respect fata de natura si fata de alti vizitatori ai sitului; va multumim anticipat daca veti avea bunavointa sa adunati ceea ce au aruncat altii, bineinteles fara ca aceasta sa afecteze excursia voastra sau sa insemne un efort in plus pentru voi;

6. Daca vreti neaparat sa fumati, va rugam insistent sa scuturati scrumul intr-un recipient inchis, poate fi o conserva golita pe care sa o luati, evident, cu voi, la plecare; este periculoasa aruncarea chistocurilor in iarba, mai ales cand aceasta incepe sa se usuce;

7. Atunci cand povestiti si altora despre excursia voastra, v-am fi recunoscatori daca le-ati mentiona importanta acestei arii protejate si toate aceste reguli de vizitare.

Masuri de precautie

1. Daca va planificati din timp vizita, contactati in primul rand custodele sitului (Agentia pentru Protectia Mediului Prahova) in vederea obtinerii de date amanuntite despre mediul natural al sitului; incercati sa va documentati si sa vedeti pentru ce este ocrotita zona, altfel nu veti stii ce sa observati si sa protejati in timpul excursiei;

2. Daca sunteti doar in trecere si nu v-ati programat excursia, adresati-va autoritatii locale, respectiv Primariei Gura Vadului, al carei sediu este aproape de aria protejata; oamenii de acolo vor stii sa va indice amplasamentul sitului si sa va descrie locurile;

3. Odata ajunsi la fata locului, aveti grija unde parcati autoturismele personale, microbuzul sau autocarul; soseaua prezinta doua benzi si o curba la dreapta, spre loc.Jugureni, fara vizibilitate suficienta in dreptul sitului, spatiul de pe margine este ingust si denivelat sau are vegetatie si sant de scurgere; pe partea cealalta, fata de sit, se desfasoara versanti cultivati cu vita-de-vie; puteti lasa autovehiculele in sat si puteti face o plimbare pana la sit, drumul este foarte placut iar traficul este redus;

4. Nu va sfatuim sa aduceti cu voi copii de varsta mica; vegetatia deasa si spinii tufarisurilor s-ar putea sa ii sperie, iar drumul greu ii va obosi cu siguranta; va fi dificil pentru voi sa ii duceti in brate; asigurati-va ca aveti mancare si apa suficienta pentru copii; nu ii lasati sa se indeparteze de voi sau sa alerge pe panta;  

5. Daca sunteti hotarati sa patrundeti in perimetrul sitului, va sfatuim sa aveti un minim de echipament destinat plimbarilor pe teren accidentat: incaltaminte sport si un baston de sprijin si de sondare a terenului; vara este obligatorie protejarea capului de soare si vant si acoperirea cat mai mult a corpului pentru evitarea arsurilor, in caz contrar ar trebui sa purtati la voi o crema cu factor de protectie ridicat; ochelarii de soare sunt bineveniti, la fel si o sticla de apa pentru evitarea deshidratarii; ar fi bine sa purtati pantaloni lungi pentru a evita zgarieturile; este esential sa aveti o buna aderenta a talpilor incaltamintei;

6. Nu vizitati zona pe timp de ploaie sau in timpul iernii; terenul se innoroiaza sau ingheata si devine alunecos, vizibilitatea scade; cea mai placuta perioada este in timpul toamnelor calde si insorite si, bineinteles, vara;

7. Nu incercati sa va catarati pentru a fotografia anumite plante sau peisaje, stancile sunt acoperite pe alocuri cu muschi si pot fi alunecoase;

8. Intoarceti-va la sosea pe acelasi drum pe care ati urcat si pe care il cunoasteti; nu va aventurati pe scurtaturi ce taie panta deoarece aceasta este abrupta si mai dificil de parcurs la coborare; nu va grabiti altfel riscati sa cadeti si sa va accidentati; nu asteptati sa se insereze si sa scada vizibilitatea, acordati-va timp suficient pentru coborare.