Din studiile făcute de-a lungul timpului, din discuţiile purtate cu diverse
autorităţi, precum şi din observaţiile de teren ale autorităţilor de mediu,
reiese că principalele probleme şi ameninţări la adresa conservării şi
protejării patrimoniului natural al sitului Natura 2000 Stânca Tohani sunt:
- lipsa unui proces de monitorizare
continuă şi concomitentă pentru toţi factorii de mediu din aria protejată:
studiile realizate de-a lungul timpului au fost axate pe anumite componente de
mediu, au fost lipsite de periodicitate şi nu reflectă sugestiv evoluţia
mediului din zona vizată; există aspecte, cum ar fi inventarul anumitor specii
de animale, care nu au fost niciodată tratate într-un studiu aprofundat,
deci nu se ştie cum au fost afectate în
timp de diverse activităţi;
- necorelarea rezultatelor cercetărilor
ştiinţifice cu activitatea de silvicultură, respectiv amenajamentul silvic
aflat în vigoare la momentul respectiv: înainte de anul 1989 politica
forestieră impunea replantări cu specii
de conifere, nepotrivite arealului biogeografic; introducerea pinului şi a
cătinei în cultura zonală a dus la acidificarea suplimentară a solului cu
modificarea etajelor inferioare de vegetaţie; în prezent nu mai există aceste
practici forestiere, dar au rămas enclavele de conifere plantate iniţial;
situaţia în teren este ilustrată cel mai bine prin amenajamentul silvic,
descrierea parcelară a OS Verbila; creşterea pinilor pe versanţii calcaroşi a
dus la dislocarea vegetaţiei iniţiale;
- lipsa unui regim corespunzător de protecţie:
zona a fost desemnată prin PUG-ul com.Gura Vadului, doar pentru suprafaţa de 1
ha, ca arie protejată de interes local şi este evidenţiată în PATJ Prahova, dar
acest lucru nu a fost concretizat în teren prin mijloace corespunzătoare de
protecţie (pază, panouri informative sau restrictive, acţiuni de conştientizare
pentru populaţia din zonă); în interiorul sitului se practică păşunatul
sporadic, activităţi recreative de tipul lansărilor cu parapanta; în limita
sitului există o carieră de calcar altădată activă, în prezent dezafectată;
- lipsa dialogului şi
cooperării între autorităţile interesate în conservarea şi administrarea
sitului, respectiv Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, Direcţia Silvică,
autoritatea pentru protecţia mediului, autorităţile administraţiei judeţene şi
locale; administrarea ariei a fost lăsată în întregime şi fără restricţii la
latitudinea autorităţilor silvice si a administratiei publice locale;
- absenţa oricărei acţiuni de comunicare cu
proprietarii de terenuri din vecinătatea sitului: localnicii nu sunt informaţi
asupra statutului de protecţie al zonei; se practică activităţi agricole
diverse;
- absenţa oricărei acţiuni de comunicare şi de
diseminare a informaţiilor către comunitatile locale: Stânca Tohani este
amplasată de-a lungul DJ 102 D (Gura
Vadului-Jugureni), într-o zonă cu un trafic auto şi uman mediu; zona reprezintă
un loc de recreere pentru localnici, fiind extrem de uşor accesibilă; accesul
este facilitat de existenţa potecilor ce duc spre culme şi absenţa oricărui
obstacol între limita sitului şi şosea;
- absenţa iniţiativei de mediu: comunităţile
locale, ONG-urile, elevii nu manifesta initiative în vederea cunoaşterii şi
protejării elementelor specifice sitului Natura 2000.
Activitatea de conştientizare propusă în cadrul
acestui proiect se axează tocmai pe ideea că existenţa conflictelor stimulează
comunicarea între factorii interesaţi şi duce la găsirea unor soluţii
convenabile pentru societatea civilă, dar care pun în prim-plan interesele de
mediu. Teoria rolului factorilor cheie în succesul implementării unui proiect a
fost abordată în mod practic prin identificarea problemei de bază-lipsa unor
date complete, coerente şi accesibile publicului larg, precum şi găsirea
soluţiei celei mai simple-identificarea factorilor interesaţi şi abordarea
corespunzătoare a acestora în ideea
interconexiunii activităţilor şi măsurilor de management.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Suntem aici sa va ascultam opiniile. Va rugam sa comentati!