Noutati in administrarea ariilor naturale protejate

Incepand cu data de 22.11.2018, in conformitate cu OUG nr.75/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul protectiei mediului si al regimului strainilor, HG nr.997/2016 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), modificata cu HG nr.867/2018 (publicata in MO nr.950/2018), obligatiile si drepturile referitor la administrarea siturilor Natura 2000 ROSCI0235 Stanca Tohani, ROSCI0283 Cheile Doftanei, ROSCI0038 Ciucas, ROSCI0096 Lacul Balbaitoarea, ROSPA0112 Campia Gherghitei, ROSCI0153 Padurea Glodeasa si ROSCI0164 Padurea Plopeni au fost preluate de ANANP. Totodata, ariile de interes national Rezervatia Naturala Arinisul de la Sinaia, Tigaile Mari din Ciucas si Monumentul Natural Muntele de Sare Slanic Prahova sunt de asemenea in administrarea ANANP.

In prezent se pastreaza doar structurile de administrare constituite in subordinea RNP Romsilva pentru Parcul Natural Bucegi si SCI/SPA Coridorul Ialomitei.

Avand in vedere cele de mai sus, toate proiectele si programele ce intra in procedura de reglementare si care sunt amplasate intr-o arie naturala protejata, vor trebui avizate si de ANANP, acest aviz fiind obligatoriu pentru emiterea unui act de reglementare de catre autoritatea de mediu. De asemenea, ANANP va asigura si implementarea masurilor din Planurile de management, precum si realizarea unor proiecte finantate din fonduri externe.

 

 

 

Istoricul cercetarilor in zona Tohani

Varietatea reliefului din România a creat condiţii favorabile pentru o mare varietate de floră şi vegetaţie. Flora dealurilor Tohani este foarte interesantă, fapt care a atras atenţia botaniştilor încă din secolul XIX. Printre date referitoare la flora stâncii Tohanilor le avem de la D. Grecescu (1898, C Dobrescu 1962, I Şerbănescu 1962, V. Ciocârlan 1965, 1968, Gh. Dihoru, G. Negrean 1969, precum şi Gh. Anghel 1970, 1971 G.Negrean,M.Mosneaga, 1976). Date privind flora de la Tohani se găsesc şi în volumele de Flora RPR-RSR din 1952-1972, dar şi în alte lucrări cu caracter general, apărute mai recent. În lucrarea – Dealurile Tohani, o insula de vegetaţie pontic-balcanică, autorii Gh Dihoru şi G Negrean publicată în 1966 menţioneză prezenţa în aceast areal a unei bogăţii specifice comparabilă cu zonele mediteraneene.

 

 

Bibliografie si referinte

ARCUS  M., 1999, Flora vasculară şi vegetaţia rezervaţiilor forestiere din sudul Dobrogei: Esechioi, Canaraua Fetii, Dumbrăveni şi Hagieni. Ph. D. thesis, Univ. A.I. Cuza, Iaşi.

CIOCÂRLAN V. 2000, Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta. Bucureşti: Edit. Ceres. P: 207

GRINŢESCU I. 1960. Genul 405. Echium L. în Flora R.P. România (red. pr. T. Săvulescu), vol. VII. Bucureşti: Edit. Academiei Române.

HONCIUC V., POPESCU A., CAPRA S., MANU M., HONCIUC D., OLTEANU V., CAPRA V., 2012, Raport ”Activităţi de elaborare a Planului de management al sitului de importanţă comunitară Stânca Tohani”, la proiectul “Managementul durabil şi participativ al sitului Natura 2000 Stânca Tohani” POS-Mediu-Axa prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.

Specii de fluturi

Categoria taxonomică	Frecvenţa
Familia/Subfamilia/Specia
Fam. Papilionidae
Subfam. Papilioninae
Iphiclides podalirius (Linnaeus,1758)	R (5 ex.)
Papilio machaon machaon Linnaeus, 1758	R (2 ex.)
Fam.  Pieridae
Subfam. Coliadinae
Gonepteryx rhamni (Linnaeus, 1758)	R (1 ex.)
Colias alfacariensis (Ribbe, 1905)	C (27 ex)
Colia croceus croceus (Fourcroy, 1785)	R (6 ex)
Subfamilia Pierinae
Pieris napi (Linnaeus,1758)	C (12 ex.)
Pieris rapae rapae (Linnaeus, 1758)	C (10 ex.)
Pontia edusa (Fabricius, 1777)	FC (40 ex.)
Fam. Licaenidae
Subfam. Lycaeninae
Lycaena phlaeas  phlaeas  (Linnaeus, 1761)	R (6 ex.)
Lysandra coridon (Poda, 1761)	C (12 ex.)
Fam.  Nymphalidae
Subfam. Nymphalinae
Melitaea didyma (Esper, 1778)	C (19 ex.)
Vanessa atalanta atalanta (Linnaeus, 1758)	R (8 ex)
Subfam.  Satyrinae
Coenonympha pamphilus (Linnaeus , 1761)	C (12 ex.)
Hyponephele lycaon (Rottemburg, 1775)	R (2 ex.)

 

 

Marimea suprafetelor ocupate de habitate

MĂRIMEA SUPRAFEŢELOR OCUPATE DE HABITATELE

NATURA 2000

Habitatul	Mărimea suprafeţei din sit/ha	Procentul (% ) suprafeţei din sit
40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub	1,6508	3,3016
6240 *Subpannonic steppic grasslands	3,5394	7,0788
6250 Pannonic loess steppes	3,1707	6,3414
6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)	2,2316	4,4632

Scopul si obiectivele planului de management

Scopul planului de management

Scopul planului de management este acela de a promova conservarea  habitatelor de interes comunitar, a speciei  Echium russicum și a diversităţii biologice a mediului natural din Situl Stânca Tohani, precum și crearea unui model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane limitrofe ariei protejate. Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional și comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

Natural Networks of Places and People 2012

Proiectul  “Natural Networks of  Places and People 2012” al Gradinii Botanice din Bucuresti

Acest proiect se adresează cetăţenilor care locuiesc în apropierea unor situri Natura 2000 a căror protecţie şi conservare reprezintă o cerinţă a politicii de mediu a Uniunii Europene.
Este un proiect internaţional care s-a desfăşurat în anul 2012, în paralel, în mai multe ţări: România, Anglia, Olanda, Turcia, Bulgaria şi Macedonia.
Are drept scop informarea cetăţenilor asupra valorii naţionale şi europene a siturilor Natura 2000, iniţierea unor acţiuni de voluntariat, dedicate protecţiei şi conservării mediului, stimularea comunicării dintre cetăţeni şi factorii de decizie responsabili de conservarea acestor arii protejate semnificative pentru patrimoniul natural al Europei.

Evaluarea statutului de conservare a speciilor

Specia Echium russicum – capul-şarpelui

Răspândire : Echium russicum J.F.Gmeli creşte pe anumite pajişti stepice în aproape toate zonele din România. Condițiile din sit au determinat apariția în șaua dintre dealurile Dușmănesa și Strehanu, în puține exemplare, a speciei Echium russicum, specie de interes european. Specia apare în cadrul habitatului Natura 2000 6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] şi în habitatul naţional R3420 Pajiști vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon și Poa angustifolia.

Un prim pas important pentru păstrarea speciei Echium russicum este conservarea asociației și a habitatului în care aceasta se dezvoltă. Prima etapã ar putea fi înlăturarea tufişurilor în zonele de buruienării uscate, fânaţuri stepice.

Evaluarea statutului de conservare a habitatelor

Consideraţii generale

Un prim pas în vederea elaborării planului de management l-a constituit definirea statutului favorabil de conservare, identificarea atributelor care definesc această stare şi stabilirea limitelor acceptabile pentru acestea. Pentru a se putea identifica în mod obiectiv şi real atributele care definesc statutul favorabil de conservare al unui habitat este nevoie de un studiu ecologic care să surprindă principalele particularități ale acestuia, date care vor fi utile şi în procesul de monitorizare. Atributele care definesc statutul favorabil de conservare trebuie să fie măsurabile.

Limitele acceptabile între care pot varia valorile unui atribut, astfel încât habitatul să aibã un statut favorabil de conservare, nu trebuie să reprezinte nivelul optim sau ţintă, ci să ia în considerare o variaţie acceptabilă, stabilirea acestora trebuie să se facă pe criterii ştiinţifice şi nu arbitrar. Obiectivele de conservare trebuie definite în termeni ecologici clari.

Planul de management se va dovedi fezabil numai dacă va fi organizat ca un proces circular continuu, adicã mãsurile prevãzute se implementează şi se revizuiesc în funcţie de impactul lor, constatat prin acţiuni de monitorizare.

Presiuni si amenintari

Presiuni-impacturi trecute si prezente

a)Presiuni în interiorul sitului cu intensitate ridicatã şi impact negativ

          Cod             Activitate                                                      

          B01.02        Plantare artificialã, pe teren dechis (copaci nenativi)                 

 Consecinţe: modificarea caracteristicilor pedologice, schimbarea compoziţiei asociaţiilor vegetale, favorizarea speciilor invazive, modificarea topoclimatului de versant, eliminarea speciilor sensibile